Judeţul Gorj. Vechimea şi continuitatea populării

Teritoriul judeţului Gorj „dăruit de natură cu numeroase ape curgătoare ce-l brăzdează mai mult sau mai puţin de la nord la sud , cu munți, dealuri și văi a fost leagăn de așezări omenești din timpurile preistorice” (Cărăbiș, citat de Ardeiu, 2011, pag.48). Cele mai vechi urme materiale de locuire sunt cele descoperite în Peştera Muierilor din Baia de Fier. Pornind de la Litua, la Jaleș, Motru, Jiul de Sus, Jiul Superior, localitățile Gorjului s-au regăsit cam în aceeași organizare administrativ-teritorială. Astfel ”așezările omenești de pe aceste întinderi gorjene se pierd într-o îndelungată cronologie în perspectiva descrescândă a istoriei” (Dădălău, 2010, p.11).
După primul război dacic spaţiul analizat a fost integrat Imperiului Roman și astfel au fost construite fortificațiile (Polovragi) în care staționau unitățile militare romane.
Potrivit Diplomei Ioaniților (1247) în zona Gorjului era organizat ”voievodatul” lui Litovoi, de-a lungul Jiului. Primul judeţ menţionat în Ţara Românească, la 1385, este judeţul Jaleş, cu reşedinţa până la 1444 în satul Dăbăceşti (probabil Runcu de astăzi); judeţul cuprindea teritoriul străbătut de o parte a cursului râului Jiu şi de cursurile râurilor Jaleş, Bistriţa şi Tismana. Reşedinţa judeţului se mută în sec. XV la Târgul Jiului şi denumirea judeţului se schimbă în Gorjiu (în slavonă, Jiul de munte, spre deosebire de judeţul Doljiu – Jiul de câmpie)” (PATJ GORJ, 2010, p. 10).
În secolele XVIII și XIX datorită păstoritului transhumant și încălcării drepturilor de proprietate a țăranilor (Geografia României, II, p.68) se intensifică fenomenul de infiltrare a ”populației descălecate de dincolo”. Prin infiltrările de populație din Transilvania au luat naștere așezările dublete de ungureni. S-au format noi sate sau, s-au alipit celor existente la: Bengești-Ungureni, Cernădia și Baia de Fier, Novaci-Ungureni, Vărsăturile, Rășina, Bumbești-Jiu, Ohaba, Săcelu, Polovragi (Mălăescu, 2009, p.98). Astfel ”locuitorilor din Gorj veniți din Ardeal li se spune «ungureni» sau ca în Novaci «streini»”  (Chelcea, 1943, p.4)
Creşterea numărului de locuitori a fost „lentă până în secolul al XIX-lea, când au început să se dezvolte atelierele meşteşugăreşti şi comerţul cu diferite produse agricole şi de lemn” (Ardeiu, 2010, p.48).
În 1873 conform legilor de organizare administrativ-teritorialã, sistemul teritorial gorjean avea în componență 6 plăşi, o comună urbanã, 154 comune rurale şi 303 sate. Mai tâziu în 1938, va fi organizat în 7 plăşi: Amaradia cu 15 comune, Bistriţa cu 10 comune, Gilortul cu 20 comune, Jiu cu 22 de comune, Novaci cu 17 comune, Ocolu cu 17 comune şi Vulcanu cu 12 comune. Din 1950, se organizeazã regiunile şi raioanele (Tg-Jiu, Gilort, Novaci), iar din 1968 s-a revenit la judeţe. Asfel numărul locuitorilor crește constant, mai ales în orașul Târgu-Jiu și în spațiul bazinului carbonifer Motru-Rovinari, ca urmare a dezvoltării industriei energetice. După anul 1990 și mai târziu după anul 2000 se constată o scădere a numărului populației.


Bibliografie

  • Cărăbiș, V., citat de Ardeiu, M., Geografia judeţului Gorj, Editura Măiastra, 2011, p. 48
    Dădălău, I., Mătăsari. File de monografie, Ed. Centrului Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Gorj, 2010, p. 11
  • Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Gorj, 2010, p. 10
    Geografie umană şi economică, Geografia României, Vol.II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1984, p.68
  • Mălăescu, S., Subcarpaţii dintre Olt şi Jiu: studiu de geografie socială , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009, p. 98
  • Chelcea, I., Din Gorj: note și observațiuni cu caracter etnografic, București, 1943, p.4
  • Ardeiu, M., Geografia judeţului Gorj, Editura Măiastra, 2011, p. 48

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s