Judeţul Gorj. Relieful – suport al activităţii antropice

Județul Gorj prezintă un relief variat, fiind divizat în unități distincte: masive montane (Masivul Godeanu, Culmea Vâlcan, Masivul Parâng, Muntele Piatra Cloşanilor, Masivul Oslea), podiş (Podişul Mehedinţi, Piemontul Bălăciţei, Podişul Tesluiului), dealuri submontane (Dealul Sporeşti, Dealul lui Bran, Gruiurile Jiului, Dealurile Jiului), depresiuni (Depresiunea Tismana-Stăneşti, Depresiunea Bumbeşti-Novaci, Depresiunea Polovragi, Depresiunea Târgu-Jiu) şi culoare (Culoarul Jiului, Culoarul Drobeta Bala). Acesta reprezintă suportul tuturor activităţilor de natură antropică, necesare dezvoltării.

Imagine

 

Diversitatea reliefului a permis o structurare a resurselor utilizate de om, de la luncile cu solurile fertile bune pentru cultura plantelor, la dealurile cu pomi fructiferi, vii şi rezerve de lignit, păşunile şi fâneţele naturale, până la zona montană cu păduri imense, pajişti alpine utilizate pentru păşunat şi roci utilizate în industrie. Mai mult, zonele depresionare şi unităţile de contact (interfluvii, deal, podiş) s-au dezvoltat ca spaţii de locuire.
Activităţile antropice sunt reflectări ale modului de valorificare a resurselor naturale, în conformitate cu nevoile comunităţii locale. Numai că această dezvoltare are un preţ, deoarece unele „activităţi antropice alterează spaţiul fizic şi continuitatea ecologică” (Ehlen, J., 2005, p.139).

Munţii din spaţiul analizat reprezintă „30% din suprafaţa judeţului, ocupă partea nordică a acestuia şi au avut o evoluţie comună cu Carpaţii Meridionali din care fac parte” (PATJ, 2010, p. 34).
În ceea ce priveşte „structura petrografică a lanţului muntos, majoritatea masivelor sunt alcătuite din şisturi cristaline (gnaisuri, micaşisturi, şisturi sericitoase şi filitoase), străbătute de puternice masive de granite şi pegmatite” (Plopşor, N., 1967, p.8). Astfel, sub raport economic, spaţiul analizat dispune de bogate şi variate resurse naturale care pot valorificate de către comunitate.

Apariţia şi dezvoltarea aşezărilor umane în zona montană a Masivului Godeanu, a fost condiţionată de anumiţi factori restrictivi: „altitudinea mare, versanţii abrupţi şi văile puternic adâncite, ca şi lipsa unor bazinete depresionare” (PATJ, 2010, p.35).
„Numele de Parâng, cu rezonanţă străveche, desemnează vârful cel mai înalt din tot grupul de masive şi munţi dintre Olt, Jiu şi Strei- Parângu Mare, 2519 m” (Geografia României, Vol.II, 1984, p.293). Aici îşi au obârşia Jiul, Sadul, Gilortul, Galbenul. Masivul Parâng „conţine nenumărate vestigii ale glaciaţiei cuaternare, reprezentat prin căldări sau circuri glaciare, lacuri şi văi cu profilul transversal în formă de U” (Plopşor, 1967, p.5). Accesibilitatea uşoară dată de drumurile forestiere a favorizat „turismul atât către atracţiile de pe marginea de sud (Cheile Olteţului, Cheile Galbenului, cu Peştera Muierii, Defileul Jiului), cât şi din etajul alpin cu complexul glaciar Roşiile, Slăveiu şi în special Câlcescu)”. Accesul se realizează pe la cabanele Rânca şi Rusu (Peştera Muierii). De asemenea este valorificat şi potenţialul turistic antropic (Mănăstirea Lainici, oraşul Sadu, oraşul Novaci).

Munţii Vâlcanului „cu vârfuri mai domoale, care nu ating 200 m, prin muntele Oslea fac legătura cu nodul orohidrografic al Godeanului” (Plopşor, 1967, p.7). „Între Valea Superioară a Motrului şi Defileul Jiului, Munţii Vâlcan se desfăşoară pe o lungime de aproape 4 km şi o lăţime de 18-20 km” (Geografia României, Vol.II, 1984, pag. 337. Pasul Vâlcan, pas de înălţime folosit încă de pe vremea romanilor, la o altitudine de 1600 m, face posibilă trecerea între Oltenia şi Transilvania” (Plopşor, 1967, p.7). În cadrul acestora, „şeile din lungul culmii principale au constituit din vechime locuri de trecere între Oltenia şi Transilvania, fiind cunoscute ca drumuri de transhumanţă” (Geografia României, Vol.II, 1984, p. 337).

În zona de piemont şi podiş apar „conglomerate, calcare organogene cu resturi fosile, gresii, pietrişuri, marne, argile vinete, nisipuri foarte bogate în fosile, în special moluşte din era terţiară” (Plopşor, 1967, p.9). Aceste roci utile, rezervele de cărbuni-lignit (Bazinul Motru-Rovinari), antracit (Schela) şi grafit (Baia de Fier) sunt utilizate în diferite ramuri ale economiei. Activităţile antropice au fost şi mai ales au devenit în timp destul de puternice, atât în zona montană cât şi în zona deluroasă şi depresiuni intramontane, având ca rezultat final, apariţia formelor de relief antropic (halde, nivelări). În judeţul Gorj, un aspect negativ este dat de faptul că anumite activităţi antropice au produs „modificări esenţiale în structura geomorfologică a zonei şi distrugerea totală a echilibrului ecologic. Aceste acţiuni influenţează negativ ecosistemele” (Panagioutu, 2005, p.899).

Relieful influenţează sau determină localizarea şi trăsăturile spaţiale ale habitatului uman. „Prin trăsăturile sale morfometrice, morfografice, morfogenetice şi morfodinamice, în care pot fi recunoscute favorabilităţi şi restrictivităţi, relieful condiţionează în mod diferit mărimea, forma, textura şi chiar funcţiile economice ale aşezărilor omeneşti”  (Gligor, 2011, p.21).
Din analiza acestor aspecte, reiese că baza de susţinere a judeţului Gorj, prezintă două funcţii: relieful ca suport pentru componenta antropică (locuire, producţie, comunicaţie, agrement) şi relieful ca obiect al activităţii umane (practici agricole, industrie).


 

Bibliografie

  • Ehlen, J., Humans as a geologic agents, Geological Society of America, 2005, p.139
  • Geografie umană şi economică, Geografia României, Vol.II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1984, p. 293
  • Gligor, V., 2011, Geografie aplicată şi planificarea teritorială. Suport de curs, Cluj-Napoca, p.21
  • Panagioutu, M., Mine planning and equipment selection, Editura Taylor and Francis, 2005, p.899
  • Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Gorj, 2010, p.34
  • Plopşor, N., Oltenia. Ghid turistic al regiunii”,Editura Meridiane, Bucureşti, 1967, p.8

 

Anunțuri

3 gânduri despre „Judeţul Gorj. Relieful – suport al activităţii antropice

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s